Mii de moldoveni cu Buletine de Identitate românești au fost alarmați de riscul să fie lipsiți de acest act. Motivul este că nu ar locui efectiv la adresa de domiciliu din România. Măsura, prin care Buletinul de Identitate românesc ar putea fi anulat, lovește și în milioane de români nativi.
MAI a elaborat un proiect, care permite ca Buletinul de Identitate să fie anulat la o constatare a poliției
Îngrijorarea a fost cauzată de o inițiativă legislativă, elaborată de către Ministerul Afacerilor Interne din România. În proiect este prevăzut și un mecanism de anulare a Buletinului de Identitate românesc. Aceasta în cazul în care adresa de domiciliu din buletin nu va corespunde cu cea reală. În varianta prezentată publicului proiectul mai prevede limitarea numărului de persoane care pot fi stabilite la o singură adresă.
Inițiativa de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români a fost discutată în cadrul unor consultări publice, organizate la 25 ianuarie 2022 de Ministerul Afacerilor Interne al României și cu participarea societății civile.
MAI a argumentat intervenția legislativă prin necesitatea de a corecta anumite situații de abuzuri din domeniul evidenței populației.
Critici dure la proiect din partea societății civile
Reprezentanții societății civile au fost extrem de critici referitor la unele aspecte din ordonanță, în special privind introducerea pct. 35, care prevede posibilitatea anulării Cărții de Identitate în urma unei simple constatări a poliției.
Potrivit juriștilor, care s-au expus în dezbateri, nu este admisibil de introdus o asemenea prevedere. Aceasta pentru că acea constatare a polițistului poate fi abuzivă și eronată.
„Introducerea art. 35 pct. 2, prin care este stipulat mecanismul de anulare a unui act de identitate, este în contradicție cu prevederile legale și încalcă drepturile fundamentale ale unui cetățean. Practic, această modificare în ordonanță conduce la anularea unui act prin care cetățeanul se identifică. Nu este justificată această modificare legislativă și limitare a drepturilor”, a declarat în dezbatere Elena Radu, președintele Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept din România.
„Posibilitatea anulării Cărții de Identitate, în cazul unui control efectuat de către organul de poliție, nu are aplicabilitate juridică. Faptul că au fost găsite niște cazuri izolate, când se abuzează cu stabilirea la domiciliu, nu justifică crearea unui haos în actele de identitate ale cetățenilor. În plus, art. 27 din Constituție spune ca reședința cetățeanului este inviolabilă. Iar daca vine organul de poliție pentru o verificare și nu găsește persoana la domiciliu, acest lucru nu înseamnă ca persoana nu mai locuiește acolo”, a afirmat la rândul său președintele Asociației Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților din România, avocat Marina Ioana Alexandru.
Explicațiile MAI au trezit mai multe controverse
Spiritele au fost aprinse și mai mult de explicațiile controversate ale autorilor proiectului.
„În niciun caz această decizie de anulare a Cărții de Identitate nu va fi luată în baza constatării unui polițist. Această procedură este vizată să dureze cel puțin 60 de zile. Astfel ca cetățeanul plecat peste hotare să aibă timp de reacție, să fie informat cu privire la demararea procedurii. După epuizarea acestei etape și fără a parveni vreo informație din partea cetățeanului, va fi clar că legătura juridică nu există”, a declarat Cătălin Giulescu, directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
Va fi revizuit punctul din care rezultă că Buletinul de Identitate poate fi anulat
Urmare a acestor dezbateri, documentul va fi refăcut și prezentat într-o variantă nouă. În noua redacție, din proiect va fi eliminată mențiunea privind anularea actului de identitate.
“Este cazul să revenim asupra unei mențiuni din proiect, în ceea ce privește anularea actului de identitate. Nu aceasta a fost intenția – vorbim de anularea mențiunii de domiciliu. Această mențiune de domiciliu urmează să fie înscrisă doar în registrul național de evidență a persoanelor. Având în vedere ultimele elemente relevate, trebuie să spunem că proiectul cuprinde doar principii, nu și procedura de urmat – în niciun caz această mențiune de anulare a domiciliului nu va fi luată doar pe baza unei constatări a unui polițist”, a dat asigurări Cătălin Giulescu.
Și Geani Catalin Nica, secretar general adjunct al MAI, a afirmat că nu se va realiza nicio evaluare a modului în care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la domiciliu. Oficialul a mai explicat că „nimeni nu-și propune o evaluare a tuturor mențiunilor de domiciliu”.
Potrivit secretarului general adjunct al MAI, există însă aproximativ 100 de adrese la nivel național, unde figurează mai mult de o mie de cetățeni. Intenția este de a fi permisă o intervenție din partea autorităților, atunci când se interacționează cu un cetățean și apar probleme sau pentru situațiile când se face transfer de proprietate. De facto, se vrea aplicarea unei proceduri, care să permită radierea mențiunii de domiciliu. Nu este vorba de anularea buletinului de identitate. Acest lucru poate face doar instanța de judecată.
Ce etape va parcurge ordonanța până va fi aprobată?
Proiectul de lege va parcurge o cale lungă până la aprobare, iar la final există așteptarea că va suferi schimbări majore, în special la capitolele care ar putea afecta milioane de români, inclusiv cu cetățenie dublă.
Ministerul de Interne din România va colecta propunerile în scris din partea societății civile, care pot fi transmise în decurs de 10 zile după dezbateri. Apoi, documentul refăcut, cu schimbările incluse în baza consultării publice, va fi din nou publicat pe pagina Ministerului. Urmează să se decidă dacă noua versiune a proiectului va mai fi prezentată pentru consultări publice.
Următoarea etapă va fi primirea avizelor în Guvern și discutarea proiectului de ordonanță în Legislativ.
Experții din domeniul drepturilor omului sunt de părerea că proiectul nu va trece în varianta propusă
Pe lângă faptul că proiectul va fi rescris și nu va mai conține punctul care ar permite anularea Buletinului de Identitate, există o mare probabilitate că legea va fi contestată. Intenția de a ataca legea în instanță a fost deja anunțată de către președinta Asociației Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților din România, avocata Marina Ioana Alexandru.
Într-o declarație publică după consultările cu MAI, avocata Marina Ioana Alexandru a anunțat că Asociația pe care o reprezintă va depune amendamente la lege și cu siguranță va declanșa procese în instanță.
JustConsult la fel a participat la dezbaterile publice pe marginea acestui proiect controversat. Vom urmări îndeaproape evoluția acestuia, pentru a comunica cele mai actuale informații despre inițiativele vizate în document.
- Dacă ai nevoie de o consultație urgentă din partea specialistului companiei, sună la numărul de telefon 022 10 50 80.
